Iniţiere


Dintre cele mai vechi meşteşuguri sunt tricotarea şi croşetarea. Şi în zilele noastre ele sunt unele dintre cele mai captivante ocupaţii nu numai pentru maturi, ci şi pentru adolescenţi şi copii. Multitudinea de culori, combinări şi nuanţe, modele de împletituri şi ornamente oferă posibilitatea de a ne dezvolta fantezia şi măiestria.
Cu ajutorul andrelelor şi a croşetei putem realiza obiecte ieftine si originale. În arta împletitului fantezia şi imaginaţia nu au limite în ceea ce priveşte combinaţia ornamentelor, modelelor, culorilor şi firelor. Prinzând gustul pentru împletit, fiecare va dori să execute lucrări mai complicate şi variate.
Lucrul de mâna nu constituie numai mijlocul de confecţionare a unor obiecte de îmbrăcăminte, interier sau accesorii, ci este, în acelaşi timp, un mijloc de odihnă activă. Tricotatul si croşetatul sunt unele din cele mai vechi şi perfectionate genuri de lucru de mână. De aceea, originalitatea modelelor pe care vi le propun constă în linia lor modernă, în combinaţii de modele, borduri deosebite, garnituri inedite, precum şi în combinaţii moderne de culori şi materiale.

Cum să alegeţi firele

În publicările din blogul respectiv sunt menţionate denumirile firelor pe care vi le indică explicarea modelelor propuse. Înţeleg că firele recomandate se pot găsi cu greu sau deloc.
Celor care vă confruntaţi cu o asemenea situaţie,le sugerez să plece în căutare de fire însoţite de indicaţiile privind compoziţia şi dimensiunile firelor indicate.
Astfel, veţi reuşi, cu uşurinţă, să înlocuiţi firele care nu se găsesc la noi, cu altele, cu aceleaşi calităţi.

căutări pe acest blog

Se încarcă...

Sfaturi utile

Înainte de a începe lucrul, este in­dicat să faceţi proba de ochiuri. Nu­mai aşa veţi putea să calculaţi corect numărul de ochiuri şi modelul dvs. va reuşi la fel cu cel din tipare. Tricotaţi o mostră de 12x12 cm şi nu­măraţi ochiurile dintr-un rând şi nu­mărul de rânduri din pătratul interior de 10x10 cm. Dacă numărul de ochiuri şi rânduri din mostra pe care aţi tricotat-o este mai mic decât cel dat în instrucţiuni, înseamnă că trico­taţi prea larg şi va trebui să tricotaţi mai strâns sau să folosiţi andrele cu jumătate de număr sau un număr mai mici. Dacă numărul de ochiuri şi rân­duri din mostra tricotată este mai mare decât cel din instrucţiuni, va tre­bui să tricotaţi mai lejer sau să utilizaţi andrele mai groase.La fel se face daca doriţi să mariţi sau să micşoraţi masura lucrării propuse.
Întărirea capetelor firului
Dacă am terminat un ghem şi trebuie să trecem la unul nou, acesta se va începe întotdeauna de la marginea din dreapta sau din stânga a piesei. Dacă se lucrează cu fir subţire, de culoare deschisă, sau cu fir de vâscoză, capetele firelor ascunse în interiorul tricotajului se pot vedea, uneori, pe faţa lucrului.Capetele de fir lăsate pe marginile laterale ale piesei, după ce s-au încheiat cusăturile, se întăresc: unul dintre fire se trece prin ochiurile de margine în sus, iar celălalt - în jos.Dacă totuşi este necesar să începem un ghem nou la mijlocul rândului (de exemplu, când se lucrează pe andrele circulare), capetele firelor se vor trece - pe partea de dos a piesei - prin ochiurile lucrate, pe diag­onală, în direcţii opuse (firul din dreapta - spre stânga, firul din stânga - spre dreapta). Vom încerca să facem aceasta astfel, încât locul unde se întăresc capetele firelor să nu se observe pe faţa lucrului.
Cum se prelucrează piesele tricotate
Pentru ca structura tricotajului să fie uniformă, iar piesa tricotată să cadă bine, este foarte important ca, înainte de a fi asamblate, piesele să fie pre­lucrate corect.Piesele tricotate se întind la dimensiu­nile tiparului şi se prind pe un suport special din plasă sau pe o suprafaţă similară, improvizată. în acest scop poate fi utilizată şi o placă de poli-stiren expandat care, pentru economie de spaţiu, poate fi aşezată vertical până la uscarea completă a pieselor fixate. După ce au fost bine prinse în ace, piesele se umezesc cu un pulverizator sau se acoperă cu o pânză umedă. Piesele din lână pură sau bumbac, trico­tate cu model neted sau cu model jacard, se pot aburi cu grijă printr-o pânză umedă cu fierul încălzit uşor. Elasticul şi modelele patent, cât şi piesele din vâscoză, mătase, mohair sau fire sintetice nu se prelucrează cu abur. După ce s-au uscat complet, marginile pieselor nu se mai răsucesc şi se asam­blează mult mai uşor.

19.11.2008

mănuşi tricotate










Măsura mănuşii se află măsurând circumferinţa palmei fără degetul mare (desen)
Măsura 6,5-7
Realizare: se montează pe andrele 56 oc. şi se tric. pt manşetă (culoare verde) 6 cm elastic 1x1(oc. f., oc. d. alternativ). Apoi se tric. (culoare albă) 2 Rc jerseu faţă-primele 28 oc. formează interiorul, celelalte 28 oc.-partea exterioară a mănuşii. Pt ic se evidenţiază al 4-lea şi al 6-lea oc. din partea interioară a mănuşii. În al 3-lea Rc oc. se adaugă câte un oc.f. dintr-un oc răsucit posterior primulului şi anterior celui de-al doilea oc. evidenţiat. La fiecare al 3-lea Rc se adaugă câte 2 oc. f. aşa cum a fost arătat mai sus până când suma totală de oc. nu va fi egală cu suma iniţială plus aproximativ 1/3 din suma iniţială. Nr. oc. pt ic este de 19 oc. f., se mai tric. încă 2 Rc şi cele 19 oc. de la ic se lasă pe o andrea, fir sau ac mai lung de rezervă (desenul 1).
Se montează pt partea dintre degetul mare şi palmă 7 oc. şi se tric. un Rc. Pe aceste 7 oc. se mai realizează un ic- în următorul Rc primul şi precedentul oc. se tric. împreună înclinate spre stânga, (1 oc. ridicat, ca pt oc. f., următorul oc. se tric. f. şi se trece prin el oc. ridicat), ultimul şi următorul oc se tric. împreună faţă. Se repetă până când rămâne oc. de mijloc din cele 7 montate. Avem pe andrele 56 oc.. Se mai tric. Rc aproximativ 3 cm ( 2 cm pt măsura 5,5-6, 3,5 cm pt măsura 7,5-8, 4 cm pt măsura 8,5-9). Mănuşa se îmbracă pt a calcula precis începutul tric. mezinului (desenul 2).
Pt mezin (culoare albastră) se tric. ultimile 7 oc. din interiorul şi primele 7 oc. din exteriorul mănuşii. Pt spaţiul dintre degete se mai montează 2 oc. (pt măsura 5,5-6 şi 6,5-7 schema A, pt măsura 7,5-8 şi 8,5-9 schema B). Aceste 16 oc. se repartizează pe 3 andrele scurte şi se tric. Rc faţă aproximativ 5 cm. Pt vârf (1 cm) în fiecare Rc ultimele 2 oc. de pe fiec. andrea se tric. împreună faţă. Cele 6 oc. rămase se strâng bine şi se cos. Se tric. (culoare albă) 21 oc. din faţa mănuşii+ se montează 2 oc.de la baza mezinului+ 21 oc din dosul mănuşii=44 oc. 1 cm Rc (desenul 3).
Pt inelar (culoare roşie) ultimile 6 oc. din interiorul mănuşii, următoarele 2 oc. şi primele 6 oc. din exteriorul mănuşii se repartizează pe andrele şi se mai montează încă 3 oc. pt spaţiul între degete (schema A sau B). Aceste 17 oc. se tric. Rc 6 cm+ 1 cm vârful degetului, scăderile fiind realizate ca şi la mezin (desenul 4).
Pt degetul de mijloc (galben) se tric. 7 oc. din faţa+3 oc. montate+7 oc. din dosul mănuşii+ 3 oc. montate pt spaţiul dintre degete (schema A sau B). Degetul se tric. Rc pe 20 oc. f. şi se încheie aproximativ la 7,5 cm înălţime.
Pt arătător (portocaliu) se tric. cele 7 oc. rămase din faţa+3 oc. montate+7 oc. din dosul mănuşii=17 oc. Rc şi se încheie aproximativ la 7 cm înălţime.
Pt degetul mare (turcoaz) cele 19 oc. se repartizează pe andrele scurte şi se mai montează pt spaţiul între deget şi palmă 7 oc. f. şi se tric. un Rc. În următoarele Rc se scad pt icul degetului mare ca şi pt icul pt palmă până rămâne oc. de mijloc (desenul 5). Degetul mare se tric. pe 20 oc. Rc şi se încheie aproximativ la 5,5 cm înălţime.
Mănuşa stângă se tric. simetric, adică se evidenţiază pt ic oc. 23 şi oc. 25.
REVISTA VERENA

2 comentarii:

Corina spunea...

în cazul în care doriţi, le faceţi cu degetele scurte (4-6 Rc pt fiecare) sau fără degete (dar cu cel mare, desigur) tric. de lungimea dorită fără a marca degetele.

Anonim spunea...

iti multumim pt postarile facute....sunt de mare ajutor ... numai ca eu sunt la inceput si ma cam impotmolesc la abrevieri... ma poti ajuta cu niste explicatii?